fbpx
Meniu Închide

Comerț electronic: cerem CNP-ul persoanelor fizice?

Un nou mister fiscal planează asupra României: cerem sau nu cerem CNP-ul persoanelor fizice în formularul de checkout din magazinele online?

Intrarea în vigoare a Noului Cod Fiscal la 1 ianuarie 2016 a presupus armonizarea declarațiilor făcute de contribuabili cu prevederile noii legislații în domeniu, fapt ce a produs și va continua să producă multe victime în rândul celor bulversați. Declarația 394 (Declarația informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național – click aici pentru PDF) a dat deja naștere unor controverse în rândul comercianților online, care nu înțeleg dacă trebuie să le ceară consumatorilor persoane fizice CNP-ul atunci când aceștia completează formularul de comandă în magazinele virtuale.

Pentru a soluționa această dilemă, ar trebui în primul rând să menționăm faptul că, în accepțiunea Codului de Procedură Fiscală, Art. 82 lit. d., în cazul persoanelor fizice, CNP-ul poate fi asimilat codului de identificare fiscală (deoarece CIF au numai persoanele juridice).

Însă Declarația 394, care se va completa electronic de către contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA, începând cu primul trimestru al anului fiscal 2016, ridică anumite semne de întrebare în legătură cu Secțiunea 1 pct. D – „Lista operațiunilor taxabile efectuate pe teritoriul național, cu detaliere pe operațiuni efectuate cu persoane neînregistrate în scopuri de TVA”. Astfel, vor fi înregistrate operațiunile cu TVA și operațiunile cu taxare inversă (cum este în cazul livrărilor de produse în comerțul online) din următoarele domenii: “cereale şi plante tehnice, deşeuri feroase şi neferoase, certificate de emisii de gaze cu efect de seră, energie electrică, certificate verzi, clădiri, aur de investiţii, microprocesoare, console de jocuri, tablete PC şi laptopuri”, în cazul operațiunilor „pentru care se aplică TVA la încasare și operațiuni pentru care s-au emis facturi simplificate sau bonuri fiscale”.

În plus, după cum reiese din Secțiunea D, în declarație trebuie specificat numărul persoanelor neînregistrate în scopuri de TVA către care s-au emis facturi sau bonuri, indiferent de numărul operațiunilor (adică în caz că s-au efectuat mai multe operațiuni cu aceeași persoană, se va însemna persoana respectivă o singură dată).

Așadar, va trebui comerciantul online care vinde tablete PC și care percepe TVA la încasare  să le ceară clienților săi persoane fizice să-și declare CNP-ul pentru a plasa comanda?

În caz că răspunsul este da, atunci cine răspunde dacă particularii nemulțumiți că trebuie să se identifice vor completă în formular un CNP amalgamat în mod intenționat sau care corespunde altei persoane decât cumpărătorul, iar comerciantul îl include de bună-credință în Declarația sa 394? Sau cine îi va convinge pe consumatori să nu renunțe la comandă de supărare că li se cere CNP-ul? Pentru a avea un răspuns fără echivoc, va trebui să urmărim uzanța pe care Fiscul o va impune în rândul comercianților online în lunile următoare.

În mod normal, nu ar trebui ca persoanele fizice să-și declare CNP-ul, întrucât CNP-ul se numără printre datele cu caracter personal, protejate prin lege dar ținând cont de modul în care suntem din ce în ce mai des forțați să lăsăm peste tot copii ale cărții de identitate – chiar și în scopuri triviale, în practică, CNP-ul nu mai reprezintă demult un secret pentru nimeni. Din acest motiv bănuim că Fiscul va tinde să impună declararea CNP-ului în cazul persoanelor fizice care au calitatea de cumpărători în operațiunile online – un fapt dificil de evitat, dacă ne gândim că CNP-ul este cel mai important mod de identificare a persoanelor fizice, căruia cu greu i s-ar putea găsi un substitut mai adecvat.

Pe măsură ce comerțul online va continua să se dezvolte (iar majoritatea cumpărătorilor din acest sector sunt totuși micii consumatori – persoane fizice), este firesc ca principalii beneficiari ai produselor cumpărate pe Internet să poată fi identificați în mod corect, atunci când plasează o comandă. Însă ceea ce ar trebui să ne trezească mai multă neliniște este ușurința cu care particularii vor putea fi urmăriți – ce cumpără, în ce cantitate, cât de des cumpără sau unde li se face livrarea, ceea ce, în contextul lipsei crescânde a intimității, ar putea duce la abuzuri.

Referinte:

  • https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/dec_394_2016.pdf
  • http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42373/Declara%C8%9Bia-394-toate-datele-pe-care-le-raportezi-in-plus-in-formular.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te rugăm să citești politica de confidențialitate și cookies, iar dacă ești de acord și accepți să primești comunicări pe e-mail de la WEBGROW, inclusiv comunicări comerciale, te rugăm bifează mai jos: